Actualizare BBBS aprilie-mai 2011

Posted: August 12, 2011 by mihaiela in Uncategorized
Tags: , , , , , , , ,

Vânătoarea de ouă
Înainte de sărbătorile de Paști, în data de 18 Aprilie, s-a organizat în cadrul proiectului Big Brother Big Sister, „Vânătoarea de ouă” în parcul de la Fundația ACASĂ. La activitate au participat copiii de la Asociația Prader Willi, copiii de la C.S.E.I „Speranța” Zalău care au fost însoțiți de părinți și cadre didactice, voluntarii din proiectul BBBS și echipa APWR. În total am fost un număr de 31 de persoane. Cu ajutorul voluntarilor s-au ascuns ouăle și iepurașii de ciocolată în iarbă, pentru a fi căutate și adunate. Pe urmă voluntarii și-au ales câte un copil pentru a porni la vânătoare. La start toți copiii au pornit în grabă și entuziasmați să găsească iepurașii și ouăle de ciocolată.
A fost o zi frumoasă și caldă de primăvară, care ne-a dat o stare de bună dispoziție și ne-a umplut sufletele cu bucurie. După ce s-a încheiat activitatea, copiii împreună cu părinții au rămas în continuare în părculeț având astfel posibilitatea să interacționeze.
Pe această cale dorim să mulțumim Fundației ACASĂ și voluntarilor pentru sprijinul și ajutorul acordat în realizarea acestei activități.

Imagini – Vanatoarea de oua

Recreere la Aghireș

La sfârșitul lunii mai s-a organizat o ieșire la ponei împreună cu părinții, copiii care beneficiază de terapie comportamentală la Asociația Prader Willi din România și echipa APWR. Vremea plăcută de afară ne-a oferit posibilitatea să avem o după-amiază frumoasă. În total am fost în jur de 30 de persoane. Copiii au avut ocazia să călărească, să meargă cu trăsurica, să se joace în nisip, să „spună bancuri” și să se bucure de prezența puiului de ponei, care a devenit o vedetă în rândul copiilor.

Datorită atmosferei destinse și vesele părinții și copiii și-au manifestat dorința de a reveni și în vară.

Darkó Emese, psihopedagog APWR

Voluntariat din rândul elevilor de liceu

 Cu ocazia sărbătoririi zilelor şcolii, Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” din Zalău a invitat organizaţia noastră, alături de alte ONG-uri active din comunitate, pentru a-şi promova activităţile în rândul cadrelor didactice şi a elevilor în vederea atragerii de voluntari.

Astfel, pe parcursul unei săptămâni, în cadrul liceului a fost amenajat un stand de prezentare a asociaţiei, de unde elevii şi profesorii puteau afla informaţii despre activităţile noastre.

În data de 5 Mai 2011, alături de reprezentanţii celorlalte ONG-uri invitate, preşedinta Asociaţiei Prader Willi din România, Dorica Dan a susţinut o prezentare în faţa cadrelor didactice interesate de colaborări şi activităţi de voluntariat.

Chiar dacă pentru unii profesori, vechi colaboratori, informaţiile nu erau în totalitate noi, aceştia s-au interesat despre felul în care elevii lor şi respectiv voluntarii noştri continuă să participe şi se implică cu seriozitate în proiectele asociaţiei şi despre noi oportunităţi de colaborare.

Câteva zile mai târziu, am fost din nou invitaţi pentru a organiza pentru 60 de elevi workshop-uri demonstrative şi să discutăm despre voluntariat. Ne-am întrebat cu ce anume am reuşi să-i atragem şi cum i-am putea determina să fie interesaţi pe cei care nu au avut nici o tangenţă cu domeniul bolilor rare şi al dizabilităţii? Pornind de la răspunsurile care ne-au venit în minte, am reuşit considerăm noi, să creăm un program atractiv de 50 de minute, în care elevii au vizionat un filmuleţ şi ulterior prin jocuri au fost puşi pentru puţin timp în „pielea unei persoane cu dizabilităţi”.

Filmul care prezenta o persoană fără probleme într-o lume a celor cu dizabilităţi, i-a determinat pe elevi să ajungă la concluzii precum: „Orașul Zalău ar arăta cu totul altfel dacă toţi am fi în fotolii rulante”, „o persoană în fotoliu rulant nu ar avea cum să participe la cursuri alături de ei”, deoarece nu ar putea urca scările şi cel mai important „oamenii în general construiesc o lume adaptată lor şi cu toţii ar trebui să ne bucurăm de drepturi neîngrădite”.

Discuţiile purtate în urma filmului au fost urmate de jocuri prin care elevii au fost puşi în situaţia unui nevăzător sau a unei persoane cu dislexie. Credem că prin exemplele oferite acestora şi prin discuţiile purtate am reuşit să-i sensibilizăm faţă de ceea ce încă pentru societatea noastră reprezintă o problemă reală, şi anume acceptarea şi acordarea de şanse egale.

Deşi nu am avut ca scop recrutarea de voluntari, la finalul celor 50 de minute unii elevi şi-au exprimat dorinţa de a veni ca voluntari la asociaţia noastră. Şi credem că s-a întâmplat aşa deoarece am reuşit să-i convingem că sunt privilegiaţi cei care ajung să trăiască experienţa voluntariatului.

Maria Brazdău, asistent social

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s